duminică, 5 septembrie 2010


Cum uitam sa strangem la piept clipele din jurul nostru?...dupa o vara lunga,azi m-am bucurat de soare parca mai mult.S-a zbatut printre nori si i-am simtit mangaierea.De ce uitam sa zambim mai des?..mai ales cand stim ca timpul nu se va intoarce la loc.Rasfoind printre poze vechi mi-am amintit cand eram copil.Inima nu statea loc o clipa,era asa aglomerata.Visele pluteau peste tot ...spre final,m-am pierdut in amintiri cam timpuriu.Ar fi trebuit sa ma marcheze intr-un mod pozitiv ceva in fi-e-ca-re zi,dar nu!Scap timpul printre degete ca nisipul.As vrea sa zambesc,sa alerg,sa ma bucur de o ploaie de vara,dar parca sunt blocata intre taste si telecomenzi. Cand am vazut ultima oare un rasarit sau un apus de soare?...nici eu nu stiu.
Tot ce stiu este ca mi-e dor...mi-e foarte dor.

Un comentariu: